ROMÂNIA
Primăria comunei Pădureni

Istoricul Pădureniului

Istoricul Padureniului

Prima mentiune documentara a localitatii Padureni dateaza din anul 1332, sub numele de Legvid (citeste LEGHID), mentiune facuta in documentul "Regestrus triom anarum eclesies Cianadensis Rationes Iakoby Berengarii et Raimundo de Belefoto et Raimundo de Bonefato, ca electorum decimaru sex analium in regno Ungarie", la folia 59 B, coloana 1, pozitia 17. In acelasi document sunt enumerate si localitatile vecine: Patras (Parta), Iobag (Obad), Brest (Brist-Liebling), Mara (Stamora-Moravita), Beren (Berini) si altele.

Localitatea Legvid a existat si pe timpul stapanirii turcesti, dovada fiind faptul ca unii locuitori poarta numele de "Dervij", sau alte familii porecle ca "Seiman", nume binecunoscute in limba turca. De asemenea, in partea de Nord se afla izlazul comunal si fantana ce poarta numele de Bey, nume turcesc.

In anul 1761, localitatea este mentionata sub numele de Lighet sau Temeslighet (cum o numeau ungurii), avand un numar de 312 case, mentiune facuta de Gheorghe Drinovan in lucrarea "Micromonografia judetului Timis" (1973).

Denumirea de Lighet a fost data de unguri prin faptul ca satul este asezat in apropierea padurii "lighed" insemnand padurice. Numele de padurice a fost imprumutat si de Caile ferate care au numit halta ce deservea localitatea "Paduricea". Aceasta mentiune este facuta de catre Emil Gradinaru si Ion Stoia Udrea in lucrarea: "Ghidul Banatului", aparuta in Timisoara, in anul 1936.

O data cu instaurarea puterii Habsburgilor, in Banat se instaureaza o perioada de liniste, o crestere continua a populatiei si a bunastarii ei, ceea ce permite dezvoltarea localitatii.

In anul 1870, localitatea Lighet este mentionata ca avand 2292 locuitori, romani, facand parte din Comitatul Timis, districtul Ciacova. Spre 1890, populatia Lighetului este in continua scadere, avand doar 1668 locuitori in acel an si fiind, de altfel, resedinta de comuna. In toate documentele se arata ca satul era locuit de populatie romana, majoritar ortodoxa.

Lighezenii s-au integrat in lupta poporului roman din Banat si Transilvania impotriva asupririi exercitate de autoritatile Austro-Ungare. Astfel, se remarca actiunea memorandistilor cu cele 280 de adeziuni trimise din Lighet. Afirmandu-si nationalitatea romana cu ardoare, doi locuitori, Andrei Muresan si Mihai Milencovici au fost inchisi in Sopron. Intr-una din renumitele alegeri parlamentare, pe vremea Habsburgilor, candidatul roman Breban a intrunit toate voturile din sat.

De asemenea, lighezenii si-au manifestat marea lor bucurie de a se uni cu Romania, cu ocazia intrarii armatei romane in Timisoara, in anul 1919. La acest eveniment, in frunte cu invatatorul lor Petre Arnautu, au participat cu 60 de calareti, 40 de carute frumos impodobite, corul si fanfara comunei.

Batranii satului sustin ca in jurul anului 1900 erau in Padureni doua banci populare: "Lighezana", cea mai veche si apoi "Padureana". In anul 1920 a luat fiinta o cooperativa de aprovizionare, cu numele "Viitorul", cea dintai cooperativa de acest gen din partile acestea.

In urma reformei agrare din anul 1921, localitatea obtine un islaz de 500 jugare. In trecut, viata lighezenilor era destul de grea, datorita faptului ca multi dintre ei nu aveau pamant si erau obligati sa lucreze ca zilieri pentru cei instariti. Aceasta situatie a fost rezolvata prin infaptuirea reformei agrare din 1945, prin care taranii isi reprimesc pamanturile vandute nemtilor din pricina saraciei.

Cu sprijinul cetatenilor si al statului, in anul 1962 se introduce lumina electrica in casele oamenilor, iar numarul aparatelor electrice, care sa usureze munca, creste. In anul 1968, Padureniul devine sat atasat comunei Jebel, aflata la o distanta de 6 km.

In anul 2004, conform legii 84/2004 privind infiintarea unor comune, Padureniul redevine comuna..

Se observa ca de-a lungul celor aproximativ 700 ani de atestare a localitatii, numele acesteia a cunoscut numeroase modificari, de la Legvid (se citeste Leghid), Lig'it, Liget, Liged, Temes Liget s.a.m.d., in functie de stapanire, Austro-Ungara sau turca, cat si de usurinta de intelegere si de pronunatare a locuitorilor, care de la inceputuri sunt majoritar romani.

 


Primăria comunei Pădureni
Adresa: Str. Principală, nr. 220, jud.Timis
Telefon: 0256-411133
Fax: 0256-411104